martes, 18 de septiembre de 2012

GIUSEPPE UNGARETTI



LA MUERTE MEDITADA

Has cerrado los ojos,
nace una noche
nena de falsos huecos,
de ruidos muertos
como de corchos
de redes caladas en el agua.

Tus manos se hacen como un soplo
de inviolables lontananzas,
inaferrables como las ideas,

y el equívoco de la luna
y el balancearse, dulcísimos,
si quieres posármelas sobre los ojos,
tocan el alma.

Eres la mujer que pasa
como una hoja
y dejas en los árboles un fuego de otoño.

2 comentarios:

  1. Trad. al rumano:

    MOARTEA MEDITATĂ

    Ai închis ochii,
    naște o noapte,
    copil al oaselor false,
    de zgomote moarte
    ca cele de plută
    prinse pe plasele de pescuit în apă.

    Mâinile tale se prefac într-o suflare
    a depărtărilor de neatins,
    îndărătnice ca și ideile,

    și ambiguitatea lunii,
    și în felul lor de a ezita, gingașe,
    dacă mi le vei pune pe ochi,
    îmi vor atinge sufletul.

    Ești femeia ce trece
    ca și o frunză
    și lasă în arbori un foc tomnatic.


    ResponderEliminar